Arhive lunare: Iulie 2011

„1 e cel mai singur numar”

”1 e cel mai singur numar”. Nu stiu cum de mi-a trecut asta prin cap…  Stiu expresia de la Bogdan, de acum multi ani, nu am mai auzit-o de atunci, insa acum a iesit la suprafata, parca sa cuprinda toata starea de spirit pe care o am.

Sunt foarte putine momentele in care m-am simtit…1. Marile bucurii, marile surprize, marile dezamagiri…marile evenimente din viata ta le traiesti singur. Desi toata lumea e acolo alaturi de tine, in marile ”trairi” iti dai seama ca existi doar tu. Existenta celorlalti nu o mai percepi asa cum ar trebui, si iti dai seama ca esti 1. Esti singur. Sunt cateva secunde in care you don’t give a damn de altcineva in afara de tine, moment in care traiesti cu o intensitate mai mare totul. Te simti…mai viu.

Nu stiu de unde am tras concluzia asta…nici macar nu mai stiu sensul initial al ”1 e cel mai singur numar”. Si ma simt suficient de ”1” acum incat sa-mi permit sa nu-mi duc pledoaria pana la capat.

 

Scrie un comentariu

Din categoria Chestii

Obsesie

Pe scurt …

Noua mea obsesie…in doua variante chiar, in functie de starea de spirit:

 

2 comentarii

Din categoria Chestii

G.O.D

Imi era dor de Green Hours.  Nu am mai fost de la ”Fir’mituri”, desi mi-am tot propus sa ajung macar la o bere.

Am fost pentru a doua oara la GOD, si prin comparatie…mi-am dat seama ca imi lipseste Green-ul vechi. Prima oara am vazut piesa undeva in iarna, stiu ca am ajuns acolo cu nasul deja congelat, iar fumul de tigara si galagia dinaintea piesei m-au facut sa ma incalzesc imediat. Acum Green-ul se tot renoveaza, si parca nu l-am mai simtit atat de animat ca asta iarna. Banuiesc ca e si firesc, doar acum sufletul Greenului e terasa, insa… tot mi-e dor de Green-ul ALA.

Piesa insa mi-a placut la fel de tare.  Desi nu mi-au mai dat lacrimile, pentru ca deja stiam continutul, m-a impresionat la fel de mult.  Mie chiar imi plac one man show-urile, iar Toma Danila ”’a trait” si mai mult textul.  Ca la fiecare piesa buna din Green, comicul se impleteste cu momentele de tensiune, razi cu lacrimi iar in secunda doi ramai cu un zambet ironic in coltul gurii:  m-a impresionat teoria despre teatru, despre influenta lui asupra vietii spectatorilor, am ras cu lacrimi la aparitia Satanei in costum rosu sexy cu dantela, cu urechi de iepuras. Toma exceleaza la interpretarea profesorului ”zen” si a pasajului din ”Richard al III-lea”. Sonorizarea de data asta nu a fost foarte ok, insa am ramas cu sentimetul ala de… as mai vrea sa vad piesa peste ceva vreme.

PS: Ca tot se vorbea de cat de repede trece efectul unei piese de teatru asupra spectatorului… am luat insa o decizie importanta pentru ”spiritul” meu dupa piesa asta vazuta de doua ori: IAU ATITUDINE! Merg mai des pe terasa in Green! Au Ciuc nefiltrat si o pizza care arata foarte bine. E o decizie importanta pentru ca terasa din Green e ca o stare de spirit:)

PS2: O sa aflati doar daca mergeti la piesa de ce este pe afis un om in flacari:)

2 comentarii

Din categoria Teatru