„‘Cui i-e frica de Virginia Wolf”

Impecabil.
E tot ce-mi vine sa scriu, si apoi sa ma intorc in mine, sa pastrez sentimentul asta macar inca putin.  Imi dau seama ca de piesele de teatru pe care le iubesc din tot sufletul nu am reusit niciodata sa scriu,  sau sa scriu intr-adevar cum le simt.  De parca mi-ar fi frica sa nu isi piarda savoarea de indata ce arunc niste cuvinte pentru a le defini asa cum se oglindesc in mine.  ”Cui ii e frica de Virginia Wolf” e una din iubirile mele vechi.  Mi se facuse atat de dor, incat din momentul in care am aflat ca se joaca (de data asta din timp), am vorbit cu toata lumea de ea. M-am bucurat ca un copil, ca de prima zapada dupa 5 ani de ierni fara fulgi, si ce e si mai ciudat e ca nici nu stiam  cat de mult imi lipsise. As mai vedea-o de inca alte 5 ori, chiar si la Godot, desi nu-mi place locatia. M-as indragosti a mia oara de George, si as iubi-o si ura-o pe Martha la fel de mult ca acum multi ani, cand am vazut piesa pentru prima data. M-as lasa furata de fiecare cuvintel din text, de fiecare replica, de fiecare joc si situatie, fiecare personaj. Nu vreau sa spun mai multe. Mergeti la ”Cui ii e frica de Virginia Wolf”.
E…impecabila.

Lasă un comentariu

Filed under Teatru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s