Arhive pe etichete: prostie

Chiar nu inteleg.

Chiar nu inteleg.

Nu inteleg deciziile unora.

Nu inteleg detasarea, dupa ce ai fost implicat cu trup si suflet, dupa ce ai luptat, dupa ce ai trecut prin atatea ca sa fie ok, sa fiti impreuna. Nu inteleg cum poti sa alegi ceva gandindu-te doar la viitorul apropiat si sa te ranesti astfel pe tine, si pe cel pe care il iubesti cel mai mult. Nu inteleg cum poti sa mai dormi noaptea. Nu stiu cum de mai poti sa iesi la bere ca si cum nimic nu s-a intamplat, ca si cum decizia luata nu a schimbat nimic in viata ta.

Nu inteleg ce era in mintea ta cand ti-a trecut prin cap prima oara asta. Nu imi vine sa cred ca…chiar se intampla, si vi se intampla voua, nu imi vine sa cred ca e for real! Si ce ma uimeste cel mai tare, e motivul. Bineinteles, oamenii nu trebuie judecati, fiecare cu deciziile si impresiile lui. Insa… credeam ca avem aceleasi valori. Credeam ca atunci cand mi-ai zis “Imi place de X……!”, atunci cand ai luat decizia de a te muta si de a-i schimba si ei “directia”, stiai ce faci, nu mergi pe bajbaite. Credeam ca indiferent de cat de greu o sa fie, o sa fiti impreuna, indiferent de…unde o sa fiti. Dragul meu, o relatie nu e o iesire la o bere: cand te-ai ametit suficient, iti iei jucarelele si pleci acasa, sa tragi un pui de somn. Imi pare rau daca sunt ironica, chiar imi pare rau, insa sunt atat de revoltata…incat chiar m-as tine de cuvant de promisiunea aia…. “Te decapitez daca nu ai grija de ea!”

6 comentarii

Din categoria Chestii

„M-am hotarat sa devin prost” – Martin Page

In sfarsit am reusit sa termin si eu o carte. Si ce mai carte:) . Bine ca am citit-o intr-un spatiu intim, ca daca nu, cred ca as fi fost in stare sa vorbesc cu “vecinul meu de scaun din metrou” si sa ii citesc replici amuzante. Da, m-am amuzat copios. Titlul nu e nici pe departe suficent de expresiv, desi vinde cu succes cartea.

Inca de la inceput ni se dezvaluie problema personajului principal, ce se hotaraste sa renunte la calitatile sale intelectuale: “cauza nefericirii lui era propria minte”. Inteligenta devine astfel o boala de care trebuie sa scape, intr-un fel sau altul. Antoine, personajul principal, incearca sa scape de istetimea sa in diverse modalitati, cat se poate de originale: incearca sa devina un betiv notoriu, pentru a-si amorti gandurile, dar dupa mai multe studii despre diversele licori si dupa jumatate de pahar de bere, nu reuseste decat sa ajunga in coma alcoolica; se hotaraste sa se sinucida si chiar se inscrie la un curs, pentru a fi sigur de succesul sau. Nu ii reuseste nici acest lucru, si ajunge sa ia pastile.”Heurozac”. Pentru a-i reusi din plin planul sau, incearca sa se integreze social: isi da demisia de la universitate, renunta la orice i-ar putea stimula mintea, incepe sa manance la MC, isi cumpara jocuri video, merge la sala. Ajunge chiar broker. Renunta la prietenii pe care ii are, deoarece nu se integreaza in peisaj. Finalul este genial:

“ – De ce nu mai ai prieteni?

– Au mucegait. Nu remarcasem ca au o data de expirare. trebuie sa fii atent la asta. Prietenii mei au inceput sa aiba urme de putregai, pete verzi destul de scarboase. Ceea ce spuneau incepea cu-adevarat sa miroasa rau…

– Asta poate fi periculos.

– Da, ar fi putut sa-mi dea salmoneloza.

– I-ai pus in lada de gunoi?

– Nu, n-a fost nevoie, s-au aruncat singuri in viata lor fara vlaga.”

Ce da savoare povestii in sine? Pe langa ideea nebuneasca de a renunta la a gandi si modalitatile prin care incearca sa se lase, pe langa intamplarile nebunesti (imbogatirea subita in urma cestii de cafea varsate pe tastatura, intalnirea cu fantoma unui cantaret ce era in viata etc ), sunt savuroase pasajele de genul:

“O personalitate, asta-i un lux care ma costa prea scump. Vreau sa fiu un spectru banal. M-am saturat de libertatea mea de gandire, de toate cunostintele mele, de blestemata mea de constiinta!”

“In cautarea unui clasament al umanitatii, Antoine stabilize un barem universal care determina gradul de bogatie pornind de la etalonul soseta. prima categorie, cei mai saraci, cei care nu au sosete; a doua categorie, cei mediu saraci, cei care au sosetele gaurite; a treia categorie, cei mai bogati, care au sosete fara gauri.”

Enjoy!

7 comentarii

Din categoria Carti